46 poze   80260 vizite
Albume
Bolile iepurilor   Boala Bornash   Boala hemoragica a iepurilor   Boala lui Aujeszky   Bordeteloza   Dermatocozele   Infectii cu protozoare   Leucoza   Listerioza   Micoze   Pasteureloza la iepuri   Produse medicamentoase folosite la iepure   Pseudomoniaza   Rodentioza   Stafilococoza   Toxoplasmoza   Turbarea sau Rabia   Vaccinarile pt Iepure   Variola iepurilor   Zoonoza infectioasaBolile pasarilor de curte   Acarioza pasarilor   Anemia infectioasa   Aspergiloza   Bronsita infectioasa aviara   Bursita infectioasa   Coccidioza   Coriza contagioasa aviara   Encefalomielita infectioasa aviara   Laringotraheita infectioasa aviara   Microplasmoza respiratorie aviara   Produsele medicamentoase folosite la pasarile de curte porumbei pasari exotice   Reticuloendotelioza   Rinotraheita   Sindromul caderii ouatului la pasarile de curte   Vaccinurile pt Pasarile de curteCasuta cumparata in toamnaCeva interesant   Amestec de cereale pt sezonul rece   Capusele la pasarile de curte   Deficienta in furajarea pasarilor de curte   Ingrijirea gainilor ouatoare iarnaContacteGasca EgipteanaHrana pentru iepuri   Accesorii pentru iepuri   Furaj pentru iepuriHrana pentru pasari de apaHrana pentru pasari de curte si ornament   Accesorii pentru pasari de curte   Furaj pasari de carne   Furaj pasari expozitie   Furaj pasari ouatoareHrana pentru porumbei   Accesorii si tratamente pentru porumbei   Porumbei de ornament   Porumbei voiajoriMixomatozaPseudopesta aviaraRase de Gaini   Rase de gaini ouatoare      Rase mixte   Rase greleSezonul rece si pasarile de curte   Lucerna in alimentatia gainilorTaurinele de carne

membru din 13 noiembrie 2013

Bursita infectioasa

Bursita infecţioasă aviară (boala de Gumboro, nefrozo-nefrită infecţioasă aviară)

Definitie: Este boală infecto-contagioasă, extrem de contagioasă, imunodepresivă (în funcţie de virulenţa tulpinii şi statusul imunologic al păsării), produsă de un virus parazit intracelular al celulelor limfoide şi caracterizată clinic prin tulburări digestive şi renale, imunosupresie şi tulburări la nivelul pereţilor vasculari, iar din punct de vedere lezional cu prezenţa unor leziuni de tip distrofico-inflamator la nivel renal. Se face diagnostic diferenţial faţă de nefrita infecţioasă aviară.

Etiologia: entitatea infecţioasă este produsă de un Birnavirus, bicatenar, RNA.

Particularităţi antigenice:

-Ag precipitant de grup identificat prin ID, IF, ELISA;

-2 serogrupuri: I, II cu variaţii multiple în cadrul fiecăruia. Virusul se caracterizează printr-o continuă variaţie d.p.d.v. antigenic care se asociază cu variaţii mari de patogenitate în rândul tulpinilor sălbatice. Serotipul I reuneşte majoritatea tulpinilor patogene de teren (cu variaţii mari de patogenitate exprimate prin inducerea mortalităţii în limite foarte largi): mortalitate de până la 100% în infecţiile realizate în a 4-a săptămână de viaţă, iar în primele 2 săptămâni de viaţă, procentul este mai mic. Patogenitatea tulpinilor este în creşte consecutiv mutaţiilor punctuale foarte frecvente, selecţiei, derivei genetice (identificate cu ajutorul Ac monoclonali prin seroneutralizare).

Particularităţi fizico-chimice: -foarte, foarte, foarte rezistent la eter, cloroform,2< pH <12, 5 ore la 56oC, 30 minute la 70oC, 60 minute la dezinfectanţi în concentraţie 1 – 2 %;

-insensibil la dezinfectantele iodurate, fenolice, derivaţi de amoniu cuaternar, amfoteri, crezoli;

-sunt eficiente: formolul numai la 20oC, formaldehida, cloramina T.

Particularităţi culturale:

-virusul se evidenţiază prin IF, SN, ELISA;

-se cultivă pe embrion de găină de 10 zile;

-se izolează pe embrion de găină SPF cu inoculare pe membrana corio-alantoidiană producând moarte embrionară după 3 – 5 zile cu leziuni edematoase şi hemoragice în ţesutul conjunctiv subcutanat şi peteşii şi necroze în parenchimul hepatic (++++ virus);

-se poate cultiva şi pe culturi celulare: fibroblaste embrionare de găină, curcă, raţă, linii celulare renale de iepure şi VERO.

Epidemiologia:

- receptivitate: găina (gazda naturală), infecţie subclinică făcând curca şi raţa; prepeliţa şi porumbelul rezistă la infecţia experimentală;

-sensibili sunt hibrizii industriali, iar foarte receptivă este rasa Leghorn alb (+++);

-receptivitate maximă la păsările de 3 – 6 săptămâni (excepţional 18 săptămâni); infecţia păsărilor cu vârstă sub 3 săptămâni este subclinică, dar duce la imunosupresie severă.

-surse de infecţie: -primare: fecalele la 2 – 10 zile postinfecţie, NU după 15 zile; aceste surse primare au acţiune limitată în timp; păsările infectate sunt viremice în interval de 4 – 6 – 10 zile postinfecţie;

-secundare: permit perenizarea şi răspândirea virusului datorită rezistenţei sale deosebite;

-vectori: artropode, viermii ce se dezvoltă în făinurile proteice, furajere.

- dinamica: -enzootică, cu morbiditate de 50 –100% şi mortalitate după a 3-a zi, cu peak la 5 – 7 zile, 5 – 15%.

Patogeneza:

Gravitatea semnelor clinice este corelată cu maturitatea bursei Fabricius; virusul este prezent în bursa Fabricius la 4 – 6 zile postinfecţie unde persistă până la 10 zile (poate fi pus în evidenţă prin IF).

Prezintă viremie scurtă de 2 – 3 zile postinfecţie.

Virusul nu se găseşte în timus şi splină.

Imunosupresia este proporţională cu vârsta la momentul infecţiei: scade cu creşterea în vârstă a păsării.

Celula ţintă este reprezentată de limfocitul B nediferenţiat.

Infecţia, sub aspectul imunosupresiei induse, nu are consecinţe la puii mai mari de 21 zile, astfel că ei pot determină răspuns imun normal după trecerea prin boală. La puii mai mici de 21 zile, infecţia determină tulburări ale funcţiei de a produce răspuns imun. Infecţia la puii de 1 zi determină depresie severă, cu risc de cădere imunologică faţă de ND, LTI, IB, coccidioză, boala Marek, salmoneloză.

În cazul în care infecţia s-a produs simultan cu imunizarea, nu a fost compromis răspunsul imun.

Cand vaccinarea se face la 2 – 4 zile postinfectie rezultatul imunizarii este compromis, cu efect dramatic la puii pana la varsta de 3 saptamani. Dupa aceasta varsta ramane boala clinic manifestata, ne fiind insotita de imunosupresie.

Se constata susceptibilitate crescuta la infectia cu virusul bolii Marek, Salmonella, infectii ale mucoasei respiratorii anterioare, eimerioza la subiectii care au fost infectati cu virusul bursitei infectioase aviare datorita afectarii glandei Harder cu consecinte pe toata durata vietii puiului.

Tabloul clinic:s imptomele apar la 3 zile postinfectie. Datorita afectarii cloacei apare sindromul de pica manifestat prin ciugulire in regiunea cloacala (modificari morfologice ale bursei Fabricius).

Se mai constata: -tulburari digestive: diaree in functie de stadiul modificarilor bursei, coaguli sau strii de sange in fecale;

-tulburari de comportament: reactivitate, abatere;

-horiplumatie;

-inapetenta, dar este prezent apetitul hidric.

Semnele se pot remite circa o saptamana. Mortalitatea inregistreaza un procent de 30% din efectiv.

Tabloul lezional: 1) modificari ale bursei Fabricius, specifice, decelabile la minim 2 zile postinfectie;

2) modificari de permeabilitate vasculara.

1) Bursa este marita in volum, de marimea unei visine (diametru de 2 – 3 cm); seroasa bursala este de culoare violacee, iar in cavitate bursala virtuala, criptele si septumurile sunt edematiate, marite in volum. Foliculii bursali sunt proeminenti si hemoragici in functie de gradul afectarii. In cavitatea bursei Fabricius se constata prezenta unui exsudat sero-hemoragic, fibrinos existent chiar cateva saptamani dupa disparitia semnelor (aspect de fibrina).

2) Se constata prezenta de hemoragii in musculatura pectorala, a coapselor, pe mucoasa tubului digestiv (uneori), inclusiv, la nivelul proventriculului (se impune diagnostic diferential fata de alte entitati infectioase care evolueaza cu astfel de semne). In bursa Fabricius se constata o depletie limfoida, hipertrofia tesutului conjunctiv interfolicular; in locul tesutului limfoid distrus se observa focare de necroza, iar macrofagele tisulare sufera o incarcare lipidica.

Diagnosticul diferential: fata de -bolile acute cu exprimare diareica (evolutie de o saptamana) aparute la minim 2 saptamani si pana la intrarea in perioada de ouat;

-pseudopesta aviara (sindroamele digestiv si nervos: sange in fecale, leziuni hemoragice la nivelul mucoasei tubului digestiv);

-boala Marek, forma acuta, digestiva (nu exista modificari tumorale hepato-splenice);

-salmoneloza (modificari hepato-splenice; se face un examen serologic prin reactia de seroaglutinare rapida pe lama)

Diagnosticul: se pune pe baza anchetei epidemiologice si a semnelor clinice. Confirmarea consta in izolarea si identificarea virusului.

Izolarea virusului se face cu dificultate, deoarece viremia este de scurta durata (starea de eliminator si existenta virusului in bursa Fabricius dureaza mai putin de 2 saptamani postinfectie) astfel ca pentru izolarea virusului se aleg subiecti in faze incipiente ale bolii. Se realizeaza pasaje oarbe succesive pe membrana corio-alatoidiana.

Identificarea viruslui se face prin reactii serologice de SN sau IF (ambele fiind specifice); If pe criosectiuni diminua durata investigatiei.

Conversia serologica: virusul induce aparitia de Ac neutralizanti si precipitanti, sinteza lor stand la baza punerii in practica a testelor de ID (pentru Ac precipitanti) si a celor de SN si ELISA (pentru Ac neutralizanti). Ac neutralizanti prezinta specificitate crescuta. Senzitivitate crescuta la tehnicile modeste au ID ce sunt teste de screening pentru a vedea statusul imun la pui. Ac precipitanti sunt decelabili la 15 zile postinfectie si se mentin 3 luni.

Combaterea:

Tratamentul nespecific urmareste scaderea mortalitatii prin interventii manageriale (organizatorice):

-confort termic cu 1oC peste cerintele varstei (in prima zi de viata 38oC pana la 18 – 20oC);

-vitaminoterapie;

-rehidratare prin supliment de electroliti in apa de baut (existenta afectiunilor renale);

-vaccinarea de necesitate numai la pasarile clinic sanatoase.

Profilaxia:

Nespecifica:

-curatenie mecanica cu jet de apa sub presiune;

-dezinfectia utilajelor de adapare si hranire (dezinfectantul: Virkon S 0.5%, dezinfectanti oxidanti, trebuie

mentinut in contact cu substaratul timp de 24 ore);

-dezinfectie riguroasa in hala, adapost si in afara halei pe suprafete cat mai largi.

Specifica:

-se vaccineaza adultele care dau oua de incubatie (imunitate vitelina eficienta in primele 3 saptamani de viata ale puiului);

-program de vaccinare activa a tineretului si a gainilor de reproductie dupa ce intra in ouat;

-vaccinuri inactivate adjuvantate pentru reproducatori;

-vaccinuri vii din tulpini mai mult sau mai putin atenuate. Rezultatele acestor programe de vaccinare sunt imprevizibile, variabile fiind dependente de:

-tipul de tulpina: tulpinile „fierbinti” mai putin atenuate sunt foarte bune imunogene, dar prezinta riscul aparitiei de enzootii; tulpinile atenuate sunt slab imunogene;

-statusul imun al tineretului dupa varsta de risc maxim (depinde de disparitia Ac vitelini). Se impune un screening serologic in populatie si demararea acestei actiuni in functie de rezultate (pozitive sau negative) astfel: daca la varsta de 7 zile mai mult de 80% din pui prezinta Ac precipitanti se amana vaccinarea si se retesteaza peste o saptamana. Daca la varsta de 7 zile mai putin de 50% din pui prezinta Ac precipitanti se incepe vaccinarea sau se retesteaza peste o saptamana. Daca la varsta de 17 – 18 zile circa 50% din pui prezinta Ac vitelini se practica vaccinarea, iar daca la o varsta mai mica de 17 – 18 zile, procentul de pui cu Ac vitelini este mai mic de 50% tot se incepe vaccinarea.



Albumul selectat nu contine nici o poza.







Comentarii album • 1
alerim 25 februarie 2024  
Sunt lucruri generale care se găsesc pe orice site am deschide, chestii f greu de înțeles pt majoritatea care nu au studii în domeniu, chiar plictisitoare. Cred ca 1 la 1000 citește și doar în speranța a găsi tratamentul. Mult mai eficient și căutat ați fi să abordați 3 subiecte f scurt în două vorbe :
Cauze
Manifestări
Tratament.
Succes!!!
Raportează
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.